Tratamente fitosanitare – indicate la pomii fructiferi în luna martie

În luna martie este important ca fermierii să aplice o serie de tratamente fitosanitare în livadă, pentru prevenirea și combaterea mai multor boli și dăunători.

Pentru măr, se vor aplica două tratamente contra rapănului, focului bacterian, făinării, bolilor de scoarță și trunchi, defoliatori.

  • Tratamentul I : de la faza de urechiușe de șoarece – până la înălțarea inflorescenței. 
  • Tratamentul II – de la faza de înălțare a inflorescenței – până la deschiderea primelor flori cu unul din produsele sistemice.

Pentru păr se va aplica un tratament în faza de înfrunzit – până la începutul înfloritului, contra rapănului și a focului bacterian.

La sâmburoase se va aplica un tratament în faza de buton alb – până la începutul înfloritului contra moniliozei, antracnozei, ciuruirii frunzelor, bacteriozelor…

Pentru combaterea viespei negre și a viespei galbene a prunului (Hoplocampa minuta și H. flava) se adaugă în soluție și un insecticid.

La piersic contra bășicării frunzelor, făinării, moniliozei –  se aplică un fungicid.

Specialiști ai Oficiilor Fitosanitare menționează că în situațiile în care se amesteca un insecticid cu un produs cupric, soluția preparată se aplică în maxim 15 minute de la efectuarea amestecului. De asemenea, pentru prevenirea atacului de foc bacterian al rozaceelor (Erwinia amylovora) la păr, gutui, măr se recomandă aplicarea unui tratament și în faza de înflorit.

Norma de soluție pentru prun, păr, gutui, cais, piersic este de 1000 litri soluție/ha, iar la măr, cireș, vișin, nuc este de 1500 litri soluție/ha.

Recomandări

Condițiile climatice din ultimele zile au fost favorabile pentru apariția și dezvoltarea bolilor și dăunătorilor la cultura de măr, păr și gutui. Rapănul mărului produs de ciupercă Venturia inaequalis se manifestă pe frunze şi mai puţin pe ramuri, compromiţând parţial sau total recolta dacă nu se aplică la timp măsurile de combatere. Focul bacterian al rozaceelor, produs de bacteria Erwinia amylovora, este o boală extrem de păgubitoare, putând distruge întregul pom în câteva luni de la infecție.

Pentru prevenirea şi combaterea rapănului şi focului bacterian al rozaceelor, se recomandă a se efectua tratament, în faza fenologică de răsfirare a inflorescenţei şi înfoiere a corolei – până la înflorit.

Tratamentul contează şi pentru: făinare produsă de ciupercă Podosphaera leucotricha, omizi minatoare şi defoliatoare. Tratamentul este obligatoriu fiind considerat tratament cheie, deoarece prin el protejează frunzişul şi bobocii florali, contra infecţiilor primare din timpul înfloritului. Pentru prevenirea şi combaterea agenţilor patogeni şi a dăunătorilor mai sus menţionaţi se va aplica un tratament folosind un produs cupric, cu acțiune de contact.

Pentru agenții de dăunare avertizați, se vor utiliza doar produse de protecția plantelor (ppp) omologate de Comisia Națională de Omologare a Produselor de Protecția Plantelor, care sunt înregistrate în baza de date PEST – EXPERT, care poate fi accesată la adresa: http ://www.madr.ro, la secțiunea Fitosanitar –  adresa web:

https://aloe.anfdf.ro

Utilizator: quest;

Parolă: guest.

 

Tratamente la pomii fructiferi

Ca urmare a condițiilor climatice din ultima perioadă, recomandăm să se efectueze tratamente la speciile sâmburoase (cais, piersic, cireș, vișin, prun), pentru prevenirea infecțiilor produse de bolile de natură micotică și bacteriană: monilioze, (Monilinia spp.), pătarea roşie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum), băşicarea frunzelor de piersic (Taphrina deformans), ciuruirea micotică şi bacteriană a frunzelor (Coryneum b., Xanthomonas spp.), arsură bacteriană (Pseudomonas spp.).

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător. Respectați cu strictețe normele de lucru cu produsele de protecție a plantelor, pe cele de securitate a muncii, de protecte a albinelor și a animalelor. Citiți și respectați instrucțiunile și informațiile înscrise pe eticheta produselor de protecția plantelor.
Respectați normele cuprinse în Ghidul pentru utilizarea în siguranță a ppp în exploatațiile agricole care poate fi accesat pe site-ul MADR
Pentru agenții de dăunare avertizați, se vor utiliza doar produse de protecția plantelor (ppp) omologate de Comisia Națională de Omologare a Produselor de Protecția Plantelor.

 

De ce se băşică frunzele de piersic?

Boala se manifestă pe frunze și mai rar pe fructe și ramuri. Frunzele sunt atacate, pe anumite porțiuni sau pe toată suprafața, căpătând  un aspect de bășicat, cu umflături pe suprafața superioară și adâncituri pe cea inferioară. După atac frunzele capătă o culoare roșiatică și apoi gălbuie. În cazul unui atac puternic, pomii rămân fără frunze de timpuriu.

Bășicarea frunzelor de piersic este o boală determinată de ciuperca Taphrina deformans, care în prezent se întâlnește în toate zonele unde se cultivă piersicul și poate produce pagube însemnate livezilor cu piersici.

Această ciupercă supraviețuiește iarna prin așezare pe coaja sau mugurii plantei. Primăvara, mugurii noi sunt infectați și apoi frunzele. Apare în perioada aprilie – mai și este favorizată de variațiile de temperatură.

Un rol principal în combaterea bolilor îl au tratamentele fitosanitare. Încă din toamnă, după căderea frunzelor (mijlocul lunii noiembrie) până la umflarea mugurilor în martie, piersicul se va stropi de două ori cu zeamă bordeleză 2%. Tratamentele se aplică în zile fără vânt cu temperaturi peste 3 °C.

În perioada dezmuguritului, până la scuturarea petalelor (umflarea mugurilor de rod, buton roz, înflorit, scuturarea petalelor) se execută 3-4 tratamente pentru prevenirea infecţiilor produse de Taphrina deformans (băşicarea frunzelor de piersic), Stigmina carpophila, Sphaerotheca pannosa var. persicae (făinarea).

În perioada dezvoltării fructelor, din luna mai până în luna iulie, se vor efectua 3-4 tratamente pentru combaterea aceloraşi boli.

La intrarea în pârgă a fructelor se aplică un tratament de protecţie, cu cel puţin 10 zile înainte de recoltare. În general, tratamentele chimice se aplică diferenţiat, în funcţie de prezenţa în plantaţii a agenţilor fitopatogeni, de condiţiile de mediu şi de rezistenţa soiurilor la boli.

Vă doresc recolte bogate!