Vremea ține cu pomicultorii!

Plantarea pomilor fructiferi se face întotdeauna în perioada de repaos vegetativ, al cărei început este semnalizat de căderea frunzelor, de regulă, în luna octombrie. Pornirea în vegetație începe prin umflarea mugurilor și pornirea creșterilor, în a doua lună de primăvară. Aceste două perioade diferă de la specie la specie, iar atunci când plantezi pomii este bine să iei în considerare atât condițiile atmosferice, cât și anotimpul în care se face plantarea.

Read More

”Toți acei ce întreaga vară…”

”Toți acei ce întreaga vară au muncit din zori în seară, toamna au roade bogate…”

Luna august nu este lună de vacanţă pentru pomicultori. Și în ultima lună de vară, seceta rămâne inamicul de temut al pomilor.

În perioadele cu călduri excesive, pomii fructiferi au nevoie de o monitorizare strictă, iar insectele dăunătoare sau păsările reprezinta o grijă în plus pentru pomicultori!

Recoltați pomii fructiferi la timp prunele, piersicile, nectarinele și caisele.

Recomandam verificarea periodica a stării de sănătate a pomilor fructiferi!
Sănătatea pomilor fructiferi reprezinta sănătatea fructelor! Asigură creșterea și dezvoltarea corectă a pomilor și te vei bucura de fructe proaspete, sănătoase, bogate în vitamine și nutrienți, care îți vor îmbunătăți sănătatea ta!

Cercetătorii spun:

”Un studiu al cercetătorilor de la Universitatea Oxford arată că efectul consumului de fructe proaspete poate fi asemănător cu cel obţinut în urma administrării de statine şi prezintă o diminuare semnificativă a riscului de accident vascular cerebral sau infarct miocardic.

În urma cercetătorilor, aceştia au arătat că inclusiv consumul unui singur fruct în fiecare zi a scăzut riscul de a suferi un atac vascular cerebral sau un infarct miocardic cu o treime, pe o perioadă de şapte ani, cât timp s-a desfăşurat studiul, comparativ cu persoanele care nu mâncau fructe niciodată sau foarte rar.”

Fructele reprezintă o sursă importantă de potasiu, fibre, antioxidanţi şi alte substanţe nutritive cu rol în întărirea sănătăţii cardiovasculare.

 

Băuturi sănătoase

Băuturile răcoritoare dietetice și cele din concentrat de fructe – se dovedesc a fi de fapt mult mai dăunătoare sănătăţii decât băuturile îndulcite cu zahăr, considerate oricum şi ele un pericol real pentru sănătate şi responsabile pentru multe boli grave sau tulburări de metabolism.

Analizele făcute de Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC) scot la iveală noi orori, de data aceasta strâns legate de răcoritoarele aşa-zis dietetice, adevărate bombe de E-uri, coloranţi şi îndulcitori sintetici care formează împreună un amestec extrem de nociv pentru sănătate. Afectaţi sunt mai ales a cei care formează categoria consumatorilor-ţintă, tinerii şi copiii. Ingredientele regăsite în compoziția băuturilor răcoritoare fără zahăr (dietetice) analizate, sunt: apă, apă carbogazoasă, dioxid de carbon, suc de struguri (0,1 la sută), suc de mere (0,1 la sută) sau alte fructe. Într-o sticlă de doi litri de suc se regăsesc, practic, doar doi mililitri suc de mere sau suc natural din alte fructe -căpșuni, zmeură, coacăze negre, afine, vișine în proporții variabile (0,1 la sută).

Proporţia de suc natural este aşadar una microscopică, total insuficientă pentru a califica aceste sucuri drept naturale măcar într-un procentaj minim. Sucurile dietetice mai conţin maltodextrină, concentrat de morcovi cu rol de colorare, extracte cu rol de colorare din hibiscus și morcov, arome naturale de lămâie și limetă, aromă naturală de portocale și alte arome, cafeină, arome, suc de portocale, antioxidanți (acid ascorbic), acidifianți (acid citric, acid fosforic, citrați de sodiu), îndulcitori (aspartam, acesulfam de potasiu, ciclamat de sodiu, zaharine), coloranți (caramel cu sulfit de amoniu, albastru patent V, albastru briliant, brun HT, azorubină, roșu ponceau, coșenilă (praf gândaci), caroteni, beta- apo-8-carotenal, antocianine), conservanți (benzoat de sodiu, sorbat de potasiu), corectori de aciditate (citrați de sodiu), stabilizatori (gumă arabică, gumă de ester, gumă de guar, esterii colofoniului cu glicerolul, esteri glicerici ai rășinilor din lemn).

Absolut toate băuturile răcoritoare analizate, fără nici o excepţie, conțin îndulcitori sintetici (aspartam, zaharine, acesulfam de potasiu, ciclamat de sodiu), după cum urmează: 46 la sută conțin trei tipuri de îndulcitori sintetici; 39 la sută conțin patru tipuri de îndulcitori sintetici; 11 la sută conțin două tipuri de îndulcitori sintetici şi 4 la sută conțin un singur tip de îndulcitori sintetici. Aceste substanţe care dau gustul dulce al băuturilor au o putere de îndulcire care poate fi de până la de 200 de ori mai mare decât cea a zahărului.

Consumul unui pahar de suc de fructe proaspat stoarse nu este numai delicios si racoritor, insa furnizeaza si o multime de beneficii pentru sanatate pe care niciun suc ambalat sau procesat nu-l poate sustine. Bautul sucului proaspat de fructe poate fi o metoda eficienta pentru a consuma cele 5-10 portii de fructe si legume recomandate pe zi. Ustensilele folosite pentru prepararea sucului proaspat nu sunt nici ele exorbitante, de cele mai multe ori un blender si un storcator oarecare de fructe permitandu-ti sa oferi familiei un cocktail sanatos de fructe si legume.

Chiar daca putem face suc din orice fruct, anumite sucuri sunt deosebit de sanatoase si sunt delicioase.
Puteti bea un suc proaspat la orice ora din zi doriti. Este recomandat sa beti 300-400 mml pe zi.

Oricand aveti ocazia, cumparati numai produse naturale (din zona de locuit sau de sezon), crescute fara pesticide si alte chimicale, care sa le modifice genetic, deoarece acestea pot ajunge in sucul dvs.