Boala se manifestă pe frunze și mai rar pe fructe și ramuri. Frunzele sunt atacate, pe anumite porțiuni sau pe toată suprafața, căpătând un aspect de bășicat, cu umflături pe suprafața superioară și adâncituri pe cea inferioară. După atac frunzele capătă o culoare roșiatică și apoi gălbuie. În cazul unui atac puternic, pomii rămân fără frunze de timpuriu.
Bășicarea frunzelor de piersic este o boală determinată de ciuperca Taphrina deformans, care în prezent se întâlnește în toate zonele unde se cultivă piersicul și poate produce pagube însemnate livezilor cu piersici.
Această ciupercă supraviețuiește iarna prin așezare pe coaja sau mugurii plantei. Primăvara, mugurii noi sunt infectați și apoi frunzele. Apare în perioada aprilie – mai și este favorizată de variațiile de temperatură.
Un rol principal în combaterea bolilor îl au tratamentele fitosanitare. Încă din toamnă, după căderea frunzelor (mijlocul lunii noiembrie) până la umflarea mugurilor în martie, piersicul se va stropi de două ori cu zeamă bordeleză 2%. Tratamentele se aplică în zile fără vânt cu temperaturi peste 3 °C.
În perioada dezmuguritului, până la scuturarea petalelor (umflarea mugurilor de rod, buton roz, înflorit, scuturarea petalelor) se execută 3-4 tratamente pentru prevenirea infecţiilor produse de Taphrina deformans (băşicarea frunzelor de piersic), Stigmina carpophila, Sphaerotheca pannosa var. persicae (făinarea).
În perioada dezvoltării fructelor, din luna mai până în luna iulie, se vor efectua 3-4 tratamente pentru combaterea aceloraşi boli.
La intrarea în pârgă a fructelor se aplică un tratament de protecţie, cu cel puţin 10 zile înainte de recoltare. În general, tratamentele chimice se aplică diferenţiat, în funcţie de prezenţa în plantaţii a agenţilor fitopatogeni, de condiţiile de mediu şi de rezistenţa soiurilor la boli.
Vă doresc recolte bogate!
